Iluzia este perceptia falsa a unui obiect prezent inaintea ochilor.
Traim intr-o lume reala sau suntem inconjurati de iluziile propriei noastre realitati?
NU exista adevar sau dreptate absolute. Ele sunt relative in functie de scala de valori pe care sunt masurate. Scala de valori o invatam de mici de la parintii nostrii, care la randul lor au invatat-o de la parintii lor si tot asa. Vorba aceea. Marul nu cade departe de pom. Paradoxal, aceste reguli care definesc scala de valori dupa care ne ghidam in societate, sa putem comunica, nu sunt identice. Micile diferente determina oamenii sa se regaseasca, sa se imprieteneasca - cei care masoara la fel, similar.
Daca aceste valori difera, ar fi corect sa afirm ca neintelegerile intre oameni apar atunci cand aceste unitati de masura difera? Un individ concepe un mesaj, il transmite, iar receptorul sau preia mesajul dar decodificarea mesajului se face dupa alte reguli (decat cele ce au compus-o) - nici un mesaj de verificare nu mai este transmis.
Si apar neintelegeri intre indivizi, nici macar nu sunt constientizate, discrepantele fiind atat de mici. Oamenii nu se inteleg pe deplin. Nuante ale exprimarii sunt traduse diferit de la persoana la persoana. Ceea ce eu vreau sa transmit, nu va fi perceput in felul in care l-am transmis. Poate fi perceput ca o ofensa, ca o nepasare, ca o exagerare, ca o aprobare... astfel, o sa traiesc mereu cu iluzia ca in realitatea mea lucrurile se intampla asa cum le percep eu. Dar ce se intampla cu realitatea persoanei de langa mine? Cele doua realitati nu ar trebui sa coincida?
luni, septembrie 29, 2008
Iluzie sau realitate
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
Ai facut vreodata curcubeu numai pentru tine? Ce iluzie sublima! Si e mumai a ta!
Ceilalti nu o pot vedea, cu exceptia celor care sunt foarte aproape de tine si astfel iluzia ta devine si a lor. Dar de fapt este un moment de realitate: repetabil si perceptibil pentru cei care sunt dispusi sa-l sesizeze si sa-l admire.
„Omul nu a fost creat pentru a fi fericit ci pentru a oscila între nebunia descoperirii şi plictisela de armonie. Fericirea este doar momeala ce-l va ţine în cursă, până la sfârşit…”
Trimiteți un comentariu