miercuri, iulie 16, 2008

Poveste - din perspectiva lui

Este cald afara si totusi suportabil, mai mult umezeala ma deranjeaza. Stau in fata portii, rezemat de stalp si cu capul plecat in pamant. Ma gandesc daca o sa imi raspunda, oare ce am sa ii spun. Mai astept... Oare o sa imi amintesc tot ce vroiam sa ii spun. Oare atunci o sa aiba vreo noima toate vorbele care imi vor iesi pe gura? Ma intreb daca ideile vor parea la fel de coerente, o data ce ea sa o se uite la mine cu privirea ei cruda si cu o evidenta nerabdare: "Zi o data ce ai de zis, ca n-am timp!" Nu o sa mai pot sa ii spun nimic. In zece cuvinte grabite nu pot sa o fac sa inteleaga. Oricum ma uraste. De fapt, ma iubeste, dar este prea furioasa si nu stie; si cand stie, nu recunoaste. Invart in mana floarea care i-am adus-o. De la caldura, petalele de pe margine incep sa isi schimbe culoarea. Imi scot o tigara, o invart intre degete si ma uit la ea. "Tutunul dauneaza grav sanatatii." ... si ELE oare nu?

Un comentariu:

Mefi spunea...

Ce crezi ca s-a intamplat?